Costul carbonului devine o presiune majoră pentru oțelul european: EUROFER estimează 8,2 miliarde euro în 2031

Costul emisiilor de carbon devine o componentă tot mai importantă în economia producției europene de oțel. Într-o analiză publicată în septembrie 2026, Asociația Europeană a Oțelului – EUROFER – estimează că factura anuală de carbon suportată de industria siderurgică a Uniunii Europene ar putea crește de la aproximativ 3,4 miliarde de euro în 2026 la circa 8,2 miliarde de euro în 2031.

Estimarea apare în contextul discuțiilor privind revizuirea sistemului EU ETS și tranziția către mecanismul CBAM. Pentru piața materialelor, evoluția este importantă deoarece costul carbonului se adaugă energiei, materiilor prime, investițiilor și costurilor financiare suportate de producătorii europeni.

De la 3,4 la 8,2 miliarde euro anual

Potrivit EUROFER, costurile anuale de carbon ale industriei europene a oțelului sunt estimate la aproximativ 3,4 miliarde de euro în 2026.

În scenariul analizat de asociație, acestea ar putea ajunge la aproximativ 8,2 miliarde de euro în 2031, chiar dacă proiectele de decarbonizare aflate în desfășurare sunt implementate integral.

Diferența este de aproximativ 4,8 miliarde de euro pe an față de nivelul estimat pentru 2026.

Creșterea ar depăși 140%

Raportat la valoarea de 3,4 miliarde de euro, atingerea unui nivel de 8,2 miliarde ar însemna o creștere de aproximativ 141%.

Aceasta este o comparație între estimările EUROFER pentru cele două momente și nu înseamnă că toate companiile vor suporta aceeași evoluție.

Ce este EU ETS?

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii – EU ETS – stabilește un plafon pentru emisiile anumitor sectoare și permite tranzacționarea certificatelor aferente.

Instalațiile industriale incluse trebuie să dețină suficiente certificate pentru emisiile care intră sub incidența sistemului. Costul efectiv depinde de nivelul emisiilor, alocările gratuite, prețul certificatelor și regulile aplicabile.

Alocările gratuite se reduc în paralel cu CBAM

Introducerea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră – CBAM – este însoțită de eliminarea progresivă a unei părți a alocărilor gratuite ETS pentru sectoarele acoperite.

Scopul arhitecturii europene este ca producția internă și importurile să suporte mai comparabil costul asociat emisiilor de carbon. Implementarea este însă graduală și complexă.

EUROFER avertizează asupra costului oțelului convențional

Asociația estimează că, în condițiile propunerii analizate, costul carbonului pentru oțelul convențional produs prin furnal ar putea ajunge în jurul valorii de 100 de euro pe tonă până în 2030 și la peste 200 de euro pe tonă începând din 2031.

Aceste valori reprezintă estimările și poziția industriei siderurgice europene în dezbaterea privind ETS. Evoluția efectivă va depinde de legislația finală, prețul certificatelor și emisiile instalațiilor.

Decarbonizarea necesită investiții foarte mari

Reducerea emisiilor în siderurgie presupune înlocuirea sau transformarea unor instalații industriale cu durată mare de viață. Proiectele pot include reducere directă a minereului de fier, cuptoare electrice, utilizarea hidrogenului cu emisii reduse și extinderea utilizării fierului vechi.

Aceste tehnologii necesită capital, infrastructură energetică și cantități importante de electricitate competitivă.

Energia devine parte din aceeași ecuație

O fabrică poate reduce emisiile directe prin electrificarea proceselor, dar avantajul economic depinde de disponibilitatea electricității și de prețul acesteia.

EUROFER susține că decarbonizarea nu poate fi realizată numai prin creșterea prețului carbonului și indică energia competitivă cu emisii reduse drept una dintre condițiile necesare tranziției.

Presiunea energetică s-a accentuat din nou în septembrie

Contextul energetic european s-a deteriorat în această lună. Reuters relata pe 29 septembrie că statele europene sunt preocupate de creșterea prețurilor energiei și de aprovizionarea pentru iarnă, în timp ce Agenția Internațională pentru Energie urmărește situația pieței petroliere.

Combinația dintre energie scumpă și costuri mai mari ale carbonului este deosebit de relevantă pentru industriile energointensive.

Ce legătură are CBAM?

CBAM urmărește aplicarea unui cost al carbonului anumitor produse importate în UE, inclusiv fierului și oțelului, pentru a limita diferența dintre producția europeană supusă ETS și producția din țări cu politici climatice diferite.

Mecanismul nu elimină însă toate diferențele de cost dintre producătorii europeni și cei externi. Energia, salariile, materiile prime, transportul și ajutoarele industriale rămân diferite de la o regiune la alta.

Costul carbonului nu se transferă automat integral în preț

Faptul că producătorul suportă costuri mai mari nu înseamnă că acestea pot fi transferate imediat și integral către client.

Într-o piață cu cerere slabă și capacitate disponibilă, concurența poate limita majorările de preț. În perioade cu ofertă mai restrânsă, transferul poate deveni mai ușor.

Cererea europeană de oțel rămâne fragilă

Cel mai recent outlook EUROFER estimează pentru 2026 o creștere de numai 0,4% a consumului aparent de oțel în UE, după avansul de 4,4% înregistrat în 2025.

Asociația precizează că cererea rămâne cu aproximativ 10 milioane de tone sub nivelurile de dinaintea pandemiei, iar industria manufacturieră continuă să fie slabă.

Construcțiile rămân unul dintre principalele puncte de sprijin

EUROFER identifică sectorul construcțiilor drept principala sursă de reziliență pentru cererea europeană de oțel în 2026.

Totuși, datele Eurostat pentru iulie arată că producția în construcții din UE era cu 1,8% sub nivelul din iulie 2025. Construcția de clădiri înregistra o scădere anuală de 5,6% la nivelul UE.

Importurile rămân importante

EUROFER arată că în 2025 importurile de produse siderurgice semifabricate și finite au crescut cu 14%, ajungând la aproximativ 30% din consumul european de oțel.

Acest nivel explică de ce politicile comerciale și CBAM au devenit elemente centrale în strategia industrială europeană.

Producția europeană este deja la un nivel foarte redus

Producția de oțel brut a UE a scăzut cu 2,9% în 2025, la 125,8 milioane de tone, potrivit datelor publicate de EUROFER.

Asociația descrie acest nivel drept cel mai redus înregistrat și cu aproape 60 de milioane de tone sub nivelurile anterioare crizei financiare din 2008.

Ce poate însemna pentru cumpărătorii de materiale?

Pentru distribuitori, constructori și producători de confecții metalice, costul carbonului devine încă o variabilă care trebuie urmărită alături de prețul energiei, minereului, fierului vechi, transportului și cursului valutar.

Nu toate produsele vor reacționa identic. Tabla, profilele, țevile, armăturile și produsele speciale provin din lanțuri industriale diferite și pot avea grade diferite de expunere la costurile ETS.

Ce trebuie urmărit în următorii ani?

• forma finală a revizuirii EU ETS;
• ritmul reducerii alocărilor gratuite;
• implementarea și extinderea CBAM;
• prețul certificatelor de carbon;
• prețurile electricității și gazului în Europa;
• ritmul investițiilor în cuptoare electrice și reducere directă;
• disponibilitatea fierului vechi și a hidrogenului cu emisii reduse;
• evoluția importurilor de oțel;
• cererea din construcții, auto și industria prelucrătoare.

Concluzie

Estimarea EUROFER privind creșterea facturii anuale de carbon de la aproximativ 3,4 miliarde de euro în 2026 la 8,2 miliarde în 2031 evidențiază una dintre principalele provocări ale siderurgiei europene.

Industria trebuie să finanțeze simultan producția curentă și investițiile necesare reducerii emisiilor, într-o perioadă în care cererea rămâne fragilă și energia continuă să reprezinte un risc major.

Pentru piața materialelor, efectul nu trebuie interpretat drept o majorare automată a prețurilor. Evoluția oțelului va rezulta din interacțiunea dintre costurile ETS, energie, cerere, importuri, capacitate și politicile comerciale europene.

Analiză realizată pe baza informațiilor disponibile la 30 septembrie 2026. Estimările privind costurile viitoare ale carbonului aparțin EUROFER și depind de evoluția cadrului legislativ și a pieței certificatelor.

Surse

• EUROFER – poziția privind revizuirea EU ETS și estimarea costurilor de carbon, 24 septembrie 2026
• EUROFER – Economic and Steel Market Outlook 2026–2027
• EUROFER – European Steel in Figures 2026
• Eurostat – Production in construction, date pentru iulie 2026
• Reuters – evoluția pieței europene a energiei, 29–30 septembrie 2026